Spectacolul cartii, spectacolul lumii, la Chisinau, 21-22 mai

Centrul de Cultură “George Apostu” din Bacău este una dintre instituţiile care, încă de la începuturile existenţei sale, de după revoluţia din 1989, a urmărit să deschidă noi punţi de legătură spirituale şi culturale între Bacău şi Chişinău, prin organizarea a numeroase evenimente, proiecte şi programe culturale, care şi-au pus amprenta asupra spaţiului cultural românesc de pe cele două maluri ale Prutului ( Saloanele Moldovei, Dialogul cultural Bacău-Chişinău, Chişinău-Bacău, expoziţii personale ale artiştilor din Republica Moldova , la Bacău, spectacole de teatru, simpozioane de sculptură şi pictură la care au fost invitaţi să participe artişti din Republica Moldova).

În perioada 21-22 mai 2016, Centrul de Cultură “George Apostu” din Bacău organizează, la Chişinău, în parteneriat cu ICR „Mihai Eminescu” Chişinău, Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova şi Universitatea Tehnică a Moldovei, un amplu proiect cultural artistic: „Spectacolul cărţii, spectacolul lumii”.

Sâmbătă, 21 mai 2016, pe scena Teatrului „Luceafărul” din Chişinău, va avea loc
„Spectacolul cărţii, spectacolul lumii – Omar Khayyā m”, spectacol imaginat şi realizat de Gheorghe Geo Popa, cu participarea muzicianului iranian Amir Heidarkhodaee, a traducătorului român din persană Gheorghe Iorga, a actorului Geo Popa şi dansatorilor Cristian Osoloş şi Bianca Bor.

Amir Heidarkhodaee, născut la Khuzestan, în sud-vestul Iranului, cântă la setar, tanbur (instrumente cu coarde), daf (instrument de percuţie) şi vocal. Repertoriul lui Amir Heidarkhodaee include muzică tradiţională persană, muzică sufi, piese instrumentale şi instrumental-vocale, pe versurile poeţilor Omar Khayyām, Sa’di, Rumi şi Hāfez, melodii vechi, ritualice, care marcau pragurile de trecere, ceremoniile şi evenimentele de seamă din viaţa de odinioară a grupurilor etnice Bakhtiari şi Lori, triburi nomade din sud-vestul Iranului.

Duminică, 22 mai 2016, ora 11.00, la Casa Scriitorilor, va avea loc o sesiune de dezbateri, cu tema „Rolul şi locul literaturii române în literatura universală”, cu precădere al traducerii din şi în limba română, în prezenţa traducătorului român din limba persană, prof. dr. Gheorghe Iorga, a lect. univ.dr. Adrian Jicu, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău şi a directorului general al Centrului de Cultură „George Apostu” Bacău, Gheorghe Geo Popa.

Profesorul Gheorghe Iorga (n.18 aprilie 1954) s-a ilustrat ca traducător de limbă persană în limba română. Pasiunea pentru limba persană a căpătat-o în perioada 1977 – 1979, când a făcut studii în Iran, la Facultatea de Limbă şi Literatură Persană a Universităţii Teheran.

Din 2009 este doctor în filologie, titlu obţinut la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi cu teza „Omar Khayyām şi complexul mitului european”. Devine mai apoi profesor asociat al universităţii ieşene, unde predă cursuri de limba persană. Are peste 150 de articole, studii şi eseuri publicate în reviste de specialitate.

Cele mai recente apariţii editoriale: „Rubaiate”, de Omar Khayyām; „Să dam crezare începutului de anotimp rece” (cele mai frumose poezii), de Forugh Farrokhzād, traduceri din limba persană, studii introductive, note şi comentarii de Gheorghe Iorga.

Evenimentul cultural-artistic este cofinanţat de Consiliul Local şi Primăria Municipiului Bacău.

Sponsorii oficiali ai evenimentului sunt: SIF Moldova S.A. şi S.C. Vanel Exim S.R.L. Bacău.

sursa: https://cimec.wordpress.com/

Religia iubirii, care hrăneşte inima şi spiritul

„Religia iubirii - de la Rabyaa, Ibn Arabi, Rumi şi până în zilele noastre” se află în centrul celei de-a 9-a ediţii a Festivalului culturii sufite de la Fes - care se va desfăşura între 18 şi 25 aprilie 2015 -, la fel cum este şi în centrul actualităţii noastre. Este un apel la înviorarea tradiţiei islamului spiritual pentru a renega extremismul, a ne lăsa absorbiţi de scrierile, poezia, muzica, viaţa misticilor şi a ne inunda de acestea inima şi spiritul. 

Interviu [al publicaţiei Les ECO] cu Faouzi Skali [preşedinte al Festivalului culturii sufite de la Fes], doctor în antropologie şi ştiinţe religioase, unul dintre cei mai eminenţi specialişti în sufism.

Les ECO: Prin ce se remarcă această a noua ediţie a Festivalului culturii sufite?

Faouzi Skali: Cea de-a noua ediţie a Festivalului culturii sufite este expresia unui interes crescând pentru cultura sufită iar tematica prezentei ediţii, „Religia iubirii - de la Rabyaa, Ibn Arabi, Rumi şi până în zilele noastre”, se află în centrul culturii sufite în general şi este o tematică pe care o regăsim în toate expresiile literare, poetice şi filosofice ale acestei culturi. Se află totodată în centrul actualităţii pentru că, din nefericire, în zilele noastre ni se prezintă interpretări caricaturale, aberante şi patologice ale islamului. Este important, aşadar, să ne putem referi la patrimoniul spiritual al sufismului – de o imensă bogăţie şi extrem de profund – care se exprimă prin intermediul tuturor culturilor islamice, din Orientul Extrem şi până în Occident. Sufismul este un patrimoniu uman şi universal care transgresează secolele şi culturile, influenţează milioane de oameni şi este de o prolificitate marcantă, de unde şi îndreptăţirea de a vorbi despre acest islam al iubirii, al poeziei, al spiritualităţii ca mod de viaţă, prin urmare despre acest islam al civilizaţiei care s-a exprimat de altfel într-o măsură importantă în patrimoniul civilizaţiei noastre marocane. Festivalul culturii sufite devine astfel un punct nodal care permite descoperirea acestui patrimoniu viu şi dinamic, întâlnirea diverselor confrerii sufite sau formele de samâ existente în lume, fie că acestea provin din Turcia, Africa neagră, Orientul Mijlociu, Maghreb sau din altă parte.

Tragicele evenimente de dată recentă, comise de extremişti musulmani, au creat o prăpastie între Occident şi lumea musulmană, şi asta chiar între intelectualii ambelor părţi. Ce rol poate juca sufismul în apropierea acestor culturi?

Tragicele evenimente de dată recentă, comise de indivizi care susţin că reprezintă o ideologie şi o concepţie dogmatice ale islamului, monopolizează opinia publică şi este de înţeles starea de îngrijorare a occidentalilor cărora practic le este necunoscut islamul şi care ajung să îl cunoască prin intermediul unor interpretări dogmatice extremiste. Musulmanii înşişi nu se recunosc în acest islam şi în aceste acte de barbarie săvârşite în mai multe ţări în numele islamului, însă din exterior este foarte greu să pui lucrurile în adevărata lor lumină. De aceea este necesar ca sufismul să fie mai susţinut şi transpus în viaţa de fiecare zi. Miza este simultan culturală, spirituală şi politică. Consider că în zilele noastre întrebarea esenţială care se pune este care va fi în viitor relaţia noastră cu patrimoniul religios şi care va fi locul acestuia în sânul societăţii. Cred că atâta vreme cât nu am răspuns la această întrebare, vom continua să trăim într-o stare de confuzie care are consecinţe sociale, economice şi politice. Ţin să precizez că festivalul nu se rezumă la simpla animaţie culturală ci încearcă să trezească interesul faţă de această cultură universală [care este sufismul]. De altfel cultura aceasta stârneşte de secole interes pe plan mondial, chiar şi din partea nemusulmanilor. Autorii sufiţi au fost traduşi la Oxford iar Societatea Ibn Arabi, de exemplu, fiinţează de zeci de ani. Acelaşi interes îl manifestă cercetătorii şi universitarii [occidentali] şi în privinţa altor gânditori sufiţi precum Ibn Al-Rumi. Cred că este important în ziua de azi să reînviem această tradiţie a islamului spiritual, printre altele şi prin înfăţişarea tradiţiei sufite populare dincolo de practicile folclorice, a ritului samâ-ei (dans ritual), a cântecelor şi muzicii. Sau prin diseminarea operelor gânditorilor mistici şi respingerea caricaturilor aberante pe tema islamului, lăsându-ne pătrunşi de scrieri, poezie, muzică şi viaţa misticilor, în dorinţa de a ne hrăni inima şi spiritul.

Miza politică şi culturală se întrevede în selectarea tematicilor conferinţelor?                  

Festivalul culturii sufite vine cumva în prelungirea activităţii pe care am desfăşurat-o până acum cu prilejul Festivalului muzicii sacre. În afara cântecelor şi muzicii sufite au loc şi mese rotunde în care se vor aborda subiecte ca fundamentele scripturale ale religiei iubirii, ale poeziei mistice persane şi mesajul iubirii, Rumi şi patrimoniul muzicii persane – toate acestea cu participarea unor eminenţi cercetători şi experţi din întreaga lume,  pentru că festivalul nu este numai un festival al muzicii sufite. Aceasta nu reprezintă decât un singur aspect. Festivalul este expresia unei gândiri, a unui ansamblu de valori şi o referinţă la o civilizaţie, o viziune a societăţii, iar în prezent constituie totodată o miză culturală strategică şi politică pentru că întrebările referitoare la islam, la locul acestuia în viaţa noastră şi în cea a generaţiilor viitoare se pun la scară mondială şi ele se vor afla, bineînţeles, în centrul acestui forum.

de Rachida Bami – publicată la: 7/04/15 – sursa: http://www.leseco.ma/culture/27543-la-religion-de-l-amour-pour-irriguer-le-coeur-et-l-esprit.html

traducere de A. I.

Lansare de carte: “Sufism si poezie mistica in Persia” de Viorel Olaru

Editura Herald va invita la o incursiune pe meleagurile indepartate ale Persiei in ziua de joi, 7 martie 2013, ora 18.30, la ceainaria Tea House din Bucuresti. In cadrul serii va fi lansata cartea “Sufism si poezie mistica in Persia”, de Viorel Olaru.

In cadrul acestei intalniri, autorul cartii, dl. Viorel Olaru, un pasionat cercetator al civilizatiei persane, ne va impartasi din cunoasterea sa, ajutandu-ne astfel sa ne intoarcem „privirea catre Rasarit, pentru ca acolo zac nestiute sau uitate izvoare de intelepciune”. Invitatii serii vor aduce mai aproape de noi, din perspective diferite, lumea poeziei sufite si a marilor mistici persani. Expunerile vor fi insotite si de cateva momente de lectura din paginile cartii, un moment prielnic de apropiere cu spiritul oriental si cu invataturile sale.

Invitati:
Viorel Olaru, autorul cartii
Prof. Theodoru Ghiondea
Moderator: Vlad Doroican, PR Editura Herald

In cartile sale, Viorel Olaru se adreseaza nu doar studentilor si specialistilor, cat mai ales publicului larg, pe care il familiarizeaza cu ideile si valorile profunde ale unor spatii indepartate, invitandu-l in acelasi timp sa se delecteze cu placeri spirituale dintre cele mai rafinate.

de Cristina Mitrea
sursa:  4arte.ro

Concert de chants soufis

Description

 

Des disciples de la Voie soufie Qadiriya Boudchichiya, femmes et hommes, interprètent des chants sacrés issus de leurs pratiques régulières. La Vérité ne se donne qu’à celui qui La cherche pour Elle-même, sans espérer en retirer pouvoir ou prestige. Dans le cheminement spirituel soufi, le disciple s’exerce à appeler sans cesse, avec toujours plus de sincérité et d’abandon, à la manifestation de l’Aimé. Cet appel prend la forme de l’invocation, qui consiste en la répétition de paroles belles et justes. Il prend aussi la forme de chants : appels exaltés du Divin, louanges passionnées aux prophètes et aux saints, méditations sur les mystères de ce monde et de l’Au-delà...

L'association Isthme est heureuse de vous annoncer ses « 16èmes Rencontres Parisiennes sur le Soufisme » qui auront lieu du 16 au 24 novembre.

L'association Isthme, créée en France en 1993, propose ces « Rencontres sur le Soufisme », et anime un programme de manifestations comprenant conférences, concerts, tables rondes et séminaires. Ces rencontres témoignent du patrimoine artistique, intellectuel et littéraire lié au soufisme dans le monde musulman. Elles sont aussi l'occasion de réflexions sur les questionnements de notre temps et des espaces d'ouverture et de dialogue. Ces rendez-vous se déroulent à Paris et en province et attirent chaque année plusieurs milliers de personnes.

N'hésitez pas à consulter les sites soufisme.org et isthme.org pour découvrir plus en détails les activités, et les différents évènements de notre association.

 

Site web : http://www.soufisme.org/site/spip.php?article443

sursa

Ensemble Rabi'a en concert au Chatelet de ensemblerabia

12e Rencontres Méditerranéennes sur le Soufisme à Montpellier

Programme du Samedi 10 novembre 2012

 

17 h : Table Ronde sur le thème : "Quelle place pour le Sacré aujourd'hui ?"

   

 intervenants :

- Hakima Aït el Cadi

    sociologue, anthropologue, chargée d'enseignement à l'Université Lyon-1

- Maryam Dassa

    ergologue, co-auteure de "Corps-âme-esprit par une musulmane..." (Mercure Dauphinois)

- Raphaël Bloch-Lainé

    professeur de langue et civilisation françaises à l'Université Américaine de Paris

- Raphaël Feur

    kinésithérapeute, disciple d'une voie soufie depuis 15 ans

- Philippe Humeau

    consultant, spécialiste de la gestion du fait religieux en milieu professionnel

    

modération :

Jean-Louis Girotto

    ingénieur-chercheur, rédacteur en chef de www.soufisme.org

 

19 h : Pause - buffet

 

20 h Conférence / débat : "Quelques clés de l'enseignement soufi"

    avec Faouzi Skali

   anthropologue, directeur du Festival des Musiques Sacrées de Fès et du Festival de la Culture Soufie, disciple d'une voie soufie depuis 1977, auteur de "Le souvenir de l'être profond" (éd. du Relié).

 

    Introduction et conclusion avec l'Ensemble Rabi'a, groupe choral féminin fondé en 2004 interprétant des chants soufis a capella.

 

A travers l'évocation de son parcours personnel et des sources historiques issues de la tradition soufie, le conférencier abordera la dimension universelle et contemporaine de l'islam. Un débat avec la participation du public permettra de mettre en perspective les questionnements sur les enjeux actuels dans le contexte d'échanges mondialisés entre les peuples, les cultures et les idées.

 

22 h : Thé - échanges avec les intervenants

 

Programme du Dimanche 11 novembre 2012

 

11 h à 17 h : Atelier avec Faouzi Skali sur le thème "Le souvenir de l'être profond"

De ce dansează sufi?

Într-adevăr, sufismul este secretul “celuilalt” Maroc.

Marii maeştri sufi precum Moulay Abdsalam Benmachich, Moulay Sidi Arbi Derkaoui, Sidi Hassan Shadili, Sidi Ahmed Ben Driss, Sidi Mohamed Al Kettani, Moulay Bousselham şi mulţi alţii dăinuiesc încă şi, din înaltul mausoleelor în care adastă, în Maroc sau pe alte meleaguri, amintesc de spiritul predominant în cultura universului musulman marocan.

Învăţăturile lor sunt nepieritoare.

O învăţătură care se adresează lăuntricului, esenţei însăşi a cetăţeanului ce se vrea iubitor fervent al patriei şi al umanităţii.

O învăţătură asemenea apei de izvor care susură liniştită, curată şi limpede.

Discipolii pot aparţine unor “tariqah” sau căi de învăţătură sufită diferite, însă finalitatea lor este una singură: regăsirea acelei stări de adâncă serenitate, atât de plină de înţelepciune pentru vremurile în care trăim.

Cântece, dansuri, exerciţii de meditaţie, tăcere – sunt tot atâtea mărturii ale unei corecte discipline interioare în vederea înţelegerii autenticului mesaj al islamului.  

Toţi profeţii, începând cu Adam şi sfârşind cu profetul Muhammad (slaws) au propovăduit şi au transmis Iubirea umanistă şi umană care stă la temelia principiilor artei sufismului.

Ţelul este unul singur: să ajungă să-şi iubească semenul, oricare ar fi acesta, fiindcă în el se ascunde însuşi Creatorul său.

Iubire fără preconcepţii, fără complexe de superioritate cu privire la confesiunea căreia îi aparţine celălalt.

Iar dacă sufii sunt puţin numeroşi, este pentru că sunt voalaţi.

Şi pentru că sunt orientaţi spre El.

Inima lor este prinsă într-un dans care-i absoarbe cu totul.

Un sufi este un om desăvârşit într-o accepţiune foarte precisă.

Este un cetăţean al lumii care îi face cinste Celui căruia, fără urmă de ostentaţie sau afectare, i-a dedicat viaţa sa. 

El este absorbit de o energie venită din ceruri pentru a-l transforma în slujitor umil şi respectuos, care-şi stimează semenul – semen în sensul cuprinzător al termenului –, care dansează în ritmul forţelor oculte sau divine – oricum doriţi să le numiţi, pe un pământ care-l iubeşte şi care-i face cunoscut acest lucru.

Atunci sufi dansează, dansează de bucurie sau de extaz… dansează fără oprire, doar pentru El.

Aceasta este raţiunea vieţii sale.

Un suflu nou.

O renaştere!

Scris de Nasrallah
sursa: http://www.come4news.com/pourquoi-le-soufi-danse-865859

Traducere de A. I.
sursa foto

Cel mai mare Coran din lume

Photo By MOHAMMAD ISMAIL/Reuters

Cel mai mare Coran din lume a fost prezentat la începutul acestui an în Afganistan și a fost certificat de către Ministerul Cultelor, fiind găzduit de un centru cultural din Kabul.

Mohammad Sabir Khedri, maestrul caligraf care a creat cartea, a lucrat la acest Coran timp de cinci ani alături de nouă ucenici. Volumul măsoară 2.28 metri pe 1.55 metri, cântărește 500 de kilograme și are 218 de pagini legate în piele ce provine de la 21 de capre, întregul proiect costând jumătate de milion de dolari. Cartea este decorată cu litere aurite și milioane de puncte colorate care formează diverse simboluri pe marginile paginilor.

Recordul anterior măsura 2 metri pe 1.5 metri, iar Khedri a declarat că ar fi fericit dacă cineva ar crea un Coran și mai mare pentru că asta ar servi islamului. Motivul pentru care maestrul a vrut să creeze o asemenea operă este acela de a arăta lumii că bogata cultură afgană nu a fost distrusă de cei 30 de ani de război.

Scris de Andreea Chebac
Sursa: Reuters via  bookblog.ro