Fawzi Skali: "Sidi Hamza a avut o influență profundă asupra sufismului mondial."

(spicuiri din articol*)

Ghidul spiritual al Tariqa Qadirriyya Boutchichiyya s-a stins din viață miercuri, 18 ianuarie 2016, la vârsta de 95 de ani.

 

Fawzi Skali, care a fost discipolul său mai bine de 40 de ani, revine la Médias24 pentru a vorbi despre aportul spiritual al defunctului, considerat, de-a lungul și de-a latul planetei, drept un adevărat sfânt.

Contactat de redacția noastră, fondatorul Festivalului muzicii sacre de la Fes [Maroc] afirmă că decesul ghidului spiritual nu constituie o pierdere numai pentru Maroc ci și pentru întreaga planetă, pe care trăiesc milioane de discipoli ai săi (murizi).

În opinia sa, popularitatea ”maestrului viu” se explică prin aceea că a avut o profundă influență asupra istoriei sufismului mondial, contribuind la renașterea acestui curent pacifist din interiorul Islamului.

”Ghidul nostru, acum decedat, a reactualizat această tradiție spirituală într-o epocă marcată de despiritualizare. Prin elaborarea unui limbaj, unei orientări și unei învățături adaptate timpurilor moderne, a reușit să redea sufismului locul care i se cuvine.

Sufismul promovat de Sidi Hamza s-a răspândit pretutindeni în lume mai ales pentru că punea în evidență dimensiunea spirituală interioară, în lipsa oricărui prozelitism. Valorile sale se bazau pe o predare pedagogică în vederea formării unor discipoli pacifiști, dornici să-și găsească pacea interioară”, precizează muridul.

”Spre deosebire de alte curente rigoriste care doresc să-și impună propriile legi și să denatureze spiritul Islamului, ghidul [Sidi Hamza] le cerea fidelilor să fie exigenți cu ei înșiși, însă deschiși și toleranți cu ceilalți, fie că aceștia erau religioși sau nu.”

Interlocutorul nostru, antropolog de formație, afirmă că datorită sufismului a cunoscut civilizația islamică epoca sa de aur, prin intermediul artelor, literaturii, poeziei, muzicii...

Să mai remarcăm și că această confrerie nu a avut niciodată obiective politice, întrucât de la înființarea acesteia, de către bunicul defunctului, a dorit dintotdeauna să contribuie la elevarea spirituală a fidelilor ei, promovând valori precum iubirea și bunătatea pentru atingerea înțelepciunii și maturității interioare.

”Sufismul ne-a învățat să punem accentul pe o viziune umanistă asupra diversității lumii, pentru a promova valorile universale în culturi și religii diferite”, încheie Skali. 

* Articolul de la sursa: https://www.medias24.com/MAROC/SOCIETE/170136-Fawzi-Skali-Sidi-Hamza-a-profondement-marque-le-soufisme-mondial.html

Traducere și adaptare: A. I.

Sidi Hamza, un ultim omagiu

Live 9ème RENCONTRE MONDIALE DU SOUFISME - Tariqa Qadiriya Boudchichiya

 

« Le Soufisme dans le Contexte Contemporain : Bilan et Perspectives », tel est le thème retenu pour la neuvième Rencontre Mondiale du Soufisme de la Tariqa Qadiriya Boudchichiya

sursa:

http://www.rencontremondialedusoufisme.com/ 



Cu prilejul comemorării naşterii Profetului [Muhammad], un număr de aproximativ 60 de cadre universitare, cercetători şi intelectuali din întreaga lume se vor reuni la Madagh (în provincia Berkane) pe 2,3 şi 4 ianuarie 2015 cu ocazia celei de-a noua ediţii a Întâlnirii Mondiale a Sufismului (Rencontre Mondiale du Soufisme - RMS) organizată de Tariqa Qadiriya Boudchichiya în colaborare cu Centrul Euro-Mediteranean de Studiu al Islamului Contemporan (Centre Euro-Méditerranéen d’Etude de l’Islam Actuel - CEMEIA). „Sufismul în contextul contemporan: bilanţ şi perspective” va constitui tema acestei noi ediţii. 

Anul acesta, comitetul de organizare a Întâlnirilor Mondiale ale Sufismului (RMS), sub îndrumarea lui Moulay Mounir El Kadiri, a luat decizia de a concentra dezbaterile asupra evoluţiei relaţiilor existente între sufism şi contextul în care se manifestă acesta din urmă, analizând măsura în care educaţia sufită, înţeleasă ca tradiţie spirituală a islamului, îşi poate aduce contribuţia la ajutorarea umanităţii în vederea traversării crizelor prin care trece. „Contextualizarea” constituie una dintre problematicile majore ale ştiinţelor umaniste. Omul contemporan vieţuieşte într-un mediu în care progresul [tehnologic] a atins o viteză ameţitoare, facilitând comunicarea şi contactul cu ceilalţi, astfel încât comunitatea umană tinde în prezent către uniformizarea culturilor şi a civilizaţiilor. Acest progres, atât de promiţător, este, pe de altă parte, chiar cel care generează crizele financiare, competitivitatea dar şi inegalităţile dintre popoare. Acest progres este totodată acela care a nimicit celula familială, care împinge indivizii spre singurătate şi izolare, care duce la egoism şi individualism. Umanitatea se vede prinsă în capcana a numeroase contradicţii. De o parte promisiunile şi speranţele fondate pe optimismul cu care este privit „progresul”, continuă să o atragă. Pe de altă parte realitatea o face să se confrunte cu războaie distrugătoare, cu ocuparea popoarelor vlăguite, cu exploatarea bogăţiilor acestor popoare şi subminarea înseşi fundamentelor identităţii lor. Ce fel de înţelepciune poate veni în ajutorul unei omeniri frustrate, care geme sub povara căutării nestăvilite a profitului şi care se teme de ziua de mâine? În contextul actual, marcat de confruntări şi instabilitate, învăţătura sufită – sursă de vigilenţă interioară, răbdare şi înţelepciune – constituie nu doar un cadru adecvat pentru desăvârşirea umană, ci şi un mijloc de protecţie şi o pavăză împotriva derivelor, rătăcirilor şi impasurilor ce ţin de modernitate.

Cercetători  în filozofie, sociologie, comunicare, economie şi relaţii internaţionale - marocani şi de alte naţionalităţi – sunt aşteptaţi pentru a-şi prezenta şi a dezbate rezultatele diverselor lor lucrări de cercetare. Dintre vorbitori îi vom aminti pe Dr. Mohammed Wesam Khedr, Directorul Departamentului de Fatwas (Egipt), Dr. Salaheddine Mestaoui, membru al Consiliului musulman al Tunisiei şi licenţiat al Universităţii Zaytouna, (Tunisia), Dr. Jean-Jacques Thibon, cercetător [ştiinţific] asociat la IREMAM (CNRS) – Institutul de cercetări şi studii privind lumea musulmană şi arabă (Centrul naţional francez de cercetări ştiinţifice) şi lector la Universitatea Blaise Pascal din Clermont-Ferrand (France), Dr. Mohamed Jamal Abou El Hanoud, consilier la Ministerul Afacerilor Religioase şi al Waqf (Palestina), Dr. Adone Brandalise, profesor şi rector delegat de la Universitatea din Padova (Italia), Dr. Laila Khalifa, cadru universitar specializat în sufism (Iordania), sau Dr. Zaim Khenchelaoui, Director al Cercetării la Ministerul Culturii (Algeria).

Cu prilejul Întâlnirii Mondiale a Sufismului va fi organizat şi un forum pe tema economiei sociale şi solidare (ESS) - „Village Solidaire” – în vederea promovării unei economii responsabile  bazate pe principiile solidarităţii şi utilităţii sociale. Evenimentul se adresează tuturor liderilor de proiecte (asociaţii, cooperative, întreprinderi, structuri de inserţie ş.a.) precum şi actorilor instituţionali care se dedică dezvoltării economice şi sociale armonioase în beneficiul tuturor oamenilor. Cei care vor lua cuvântul sunt actori economici şi sociali ai ESS, lideri de proiecte şi directori ai diverselor structuri din Paris, Bruxelles şi Rabat, angajaţi în procesul de dezvoltare a ESS în Maroc. Zawiyyah îşi reia, astfel, pe palier instituţional, rolul său istoric de actor social.

Întâlnirile Mondiale ale Sufismului îşi propun ca obiectiv aducerea la cunoştinţa marelui public a virtuţilor sufismului şi revelarea dimensiunii interioare şi spirituale a islamului – o ipostază încă prea puţin cunoscută. Întâlnirea aceasta dovedeşte importanţa pe care o conferă zawiyyah Qadiriya Boudchichiya abordării ştiinţifice a dimensiunii etice a islamului, asemenea altor zawiyyah sufite din Maroc care au cultivat în mod tradiţional o abordare promotoare a echilibrului între viaţa spirituală, ştiinţifică, socială şi culturală a societăţii.

În prezent, Tariqa al-Qadiriya al-Boudchichiya doreşte să facă cunoscută opiniei publice internaţionale întreaga bogăţie a acestui capital spiritual, indispensabilă dialogului dintre culturi şi religii.